Joaca
Sa fii strivit de teama oamenilor mari de a nu face nimic in viata… sa ajungi ca ei doar pentru ca iti instaleaza teama in suflet si te transforma… te intreb… asta e viata? FUGI! FUGI cat inca mai poti… fugi si ma vei gasi pe drum ca eu am luat-o la goana de astazi, de acum… am fugit, m-am saturat ca lumea sa incerce sa ma schimbe, m-am saturat de oamenii mari care incearca sa calce peste mine doar pentru ca ei sunt mai mari…. am ramas singura intre oameni mari, o lumina in intuneric pentru ca toti acum se intuneca, se termina, se pierd… si mi-e frica… mi-e frica de intuneric cu toate ca lumina si intunericul sunt doar relative si una fara cealalta nu ar exista…
De ce ne mai intrebam ce este aceea copilaria cand ea nu mai exista, am uitat cu totii sa traim… ne nastem oameni mari si murim oameni mari… eu fug… fug de ei, de oameni mari care asa s-au nascut si care vor sa te murdareasca si pe tine in incercarea de a ajunge mai sus…. sunt scarbita, prea multa mizerie, prea mult rau… nimic nu mai e bine, nimic nu mai e frumos, nimic nu mai e bun… nimic nu mai e cum era…. ma sperii si vreau sa adorm intr-un somn nesfarsit si sa ma trezesti atunci cand vei vrea sa te invat sa te joci, atunci cand vei vrea sa te joci cu mine… pentru ca eu nu mai vreau sa ma joc de-a oamenii mari… hai sa ne jucam din nou de-a copiii? e atat de greu? nu cred… e mai greu sa te desparti de lumea asta cruda si rea in care te-a integrat impreuna cu ceilalti, ma simt singura la joca si m-am plictisit… de fapt nu m-am plictisit…. ma doare singuratatea…
Vreau ceva nou…
