Sindromul “fac-orice-numai-nu-invat”
Da, sufar de acest sindrom mai nou…. nu pot sa ma apuc de invatat. Constientizez ca sunt a doishpea si ca ar trebui sa intru in panica cam in momentul de fata dar nu-mi iese. Cred ca, cauza principala sunt ai mei care ma streseaza mereu sa invat. De ce oare nimeni nu intelege ca daca ma streseaza nu am sa fac nimic pentru ca din start eu ma incapatanez sa nu fac ce vor ei. Mereu am fost asa si cred ca mereu voi fi asa… Nu stiu sigur, cine stie ce meteorit imi va cadea in cap si-mi va da peste cap mintea 
All in all… nu pot sa ma mobilizez sa invat, nu merge, e ca si cum creierul meu ar fi blocat in momentul de fata si refuza sa se deblocheze… si din pacate nu gasesc butonul de restart ca sa-l mai inviorez putin. Ma simt neputincioasa in fata maldarelor de variante numai pentru bac, nu mai vorbesc de nenumaratele schite pentru meditatii pe care TREBUIE sa le fac….
Toata nebunia asta cu bacul si cu admiterea ma face sa ma deprim and i’m serious, sunt constienta ca la un mom dat am sa-l trec dar sincer, nu vreau sa-l trec in toamna si nu cu nota mica. Ma sperie creierul meu care nu mai vrea, sau nu mai poate sa asimileze informatiile si ma streseaza ai mei parinti care au prea multi si mari asteptari de la ai mei creieri…. Could I just disappear? Nu prea cred ca se poate… so my only chance is to make it through this year… cred…. dunno…. vreau sa se termine o data si totusi mi-ar mai trebui ceva timp… school sux in special cand creierul tau da eroare 
?
